Teie upu i parau mai, nō te moana e te vai nui, e hau rā i te mau 'āui nō te mea e pāpa'i rā i raro. Nō reira, nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au 'ēfea i te ta'ata, e parau pāpa'i roa 'oe; nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au mūre i te ta'ata, e fa'a'ite iā 'oe i muri iā rā.
Key Concepts
下
不争
百谷王
身后
Cite This Chapter
Laozi, Tao Te Ching, Chapter 66, "Te Moana e te Vai", laotzu.ai: https://www.laotzu.ai/ty/chapters/66/
Classical Chinese, translation, and AI reflection are shown separately; cite this chapter URL for references.
Te moana e te vai nui, e hau iā rā i te mau 'āui mātu'a o te mau mou'a nō te mea e pāpa'i rā i raro. Nō reira, e hau rā i te mau 'āui. Nō reira, nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au 'ēfea i te ta'ata, e parau pāpa'i roa 'oe; nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au mūre i te ta'ata, e fa'a'ite iā 'oe i muri iā rā. Nō reira, te ta'ata reitī, e 'ā'au 'ēfea, aeā te ta'ata aore e 'ā'au roa; e 'ā'au mūre, aeā te ta'ata aore e 'ā'au. Nō reira, te nu'u a tapena e fa'a'ite hoê i te hoê, aore e 'ā'au. Nō te mea aore e pure'ia, e 'ore rahi te mea e 'ā'au ai i te 'ā'au 'ēfea.
Manaʻo Hohonu
E aha tēia ʻāʻahito?
Teie upu i parau mai, nō te moana e te vai nui, e hau rā i te mau 'āui nō te mea e pāpa'i rā i raro. Nō reira, nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au 'ēfea i te ta'ata, e parau pāpa'i roa 'oe; nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au mūre i te ta'ata, e fa'a'ite iā 'oe i muri iā rā.
E pēhea tōna ʻāʻano ia'u?
I tōku ora 'ō Tahiti, e 'ō to'u 'aimo'a nō te 'ā'au i raro, te pāpa'i iāku, te 'ō'ō i te ta'ata mure 'ē. Teie hō'ē mana, e rahi roa te mea e maoro i te 'ā'au 'ēfea nō te mea e 'ō'ō nei i te 'ā'au mūre.
E aha tāʻu e rave i tēia mahana?
I teie mahana, e tāpuna iāku i te hoê 'āpo'ora'a nō te hoê ta'ata e tāpuna mūre. E 'ō'ō i te ta'ata i muri iāku, e hō'ē ra'a i te mana'ohia i te hoê, e hō'ē ra'a i te parau fa'a'ite i te hoê. E hō'ē i te 'ō'ō o te moana nui.
That whereby the rivers and seas are able to receive the homage and tribute of all the valley streams, is their skill in being lower than they; it is thus that they are the kings of them all. So it is that the sage (ruler), wishing to be above men, puts himself by his words below them.
AI Modern
Te moana e te vai nui, e hau iā rā i te mau 'āui mātu'a o te mau mou'a nō te mea e pāpa'i rā i raro. Nō reira, e hau rā i te mau 'āui. Nō reira, nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au 'ēfea i te ta'ata, e parau pāpa'i roa 'oe; nō te mea e hiahia 'oe i te 'ā'au mūre i te ta'ata, e fa'a'ite iā 'oe i muri iā rā. Nō reira, te ta'ata reitī, e 'ā'au 'ēfea, aeā te ta'ata aore e 'ā'au roa; e 'ā'au mūre, aeā te ta'ata aore e 'ā'au. Nō reira, te nu'u a tapena e fa'a'ite hoê i te hoê, aore e 'ā'au. Nō te mea aore e pure'ia, e 'ore rahi te mea e 'ā'au ai i te 'ā'au 'ēfea.
Toʻu Manaʻo
What does this chapter inspire in you? How will you apply it?