E ha'apāpū teie pu i te huru o te fa'atupu huru 'āite rā. Eere i te fa'aite i te mau ta'ata pa'ari, no reira e aore te feia e pure; eere i te fa'aite i te mau ravea mahana, no reira e aore te feia e hau; eere i te fa'aite i te mau mea e here ai te manava, no reira e aore te mau aō e ho'i i te tarava.
Key Concepts
无为
治国
欲望
简朴
Cite This Chapter
Laozi, Tao Te Ching, Chapter 3, "Te Here o te Ta'ata Maohi", laotzu.ai: https://www.laotzu.ai/ty/chapters/3/
Classical Chinese, translation, and AI reflection are shown separately; cite this chapter URL for references.
Eere ia ite i te mau tamate o te fenua, e aore e reira te feia e pure, e aore hō e reira te taeae; eere ia hōhonu i te mau ravea manaō moni, e aore e reira te feia e hau i te rōvī; eere ia ite i te mau mea e here ai te mauri o te ta'ata, e aore e reira te mau aō e ho'i i te tarava. No reira, te huru o te ta'ata parataitai: e tāpō ia i te mau aō o te ta'ata, e tōmā ia i te pūpā, e māuiui ia i te mau hau o te manava, e roa ia i te mau i'oa. E tāpū fāito te mau ta'ata i te mau mea e itehia ra, i te mau mea e herehia ra; e tāpū hō te mau ta'ata pa'ari ia ha'apae i te mau mea e aore ra te huru. I te hauhia o te aore e hauhia, e aore te mea e aore i te reira.
Manaʻo Hohonu
E aha tēia ʻāʻahito?
E ha'apāpū teie pu i te huru o te fa'atupu huru 'āite rā. Eere i te fa'aite i te mau ta'ata pa'ari, no reira e aore te feia e pure; eere i te fa'aite i te mau ravea mahana, no reira e aore te feia e hau; eere i te fa'aite i te mau mea e here ai te manava, no reira e aore te mau aō e ho'i i te tarava.
E pēhea tōna ʻāʻano ia'u?
Teie pu e ha'apāpū ia'u e te aore e hauhia, e te aore e pure. 'Ē mea hauhie no 'u, nō te mea e 'ā toku aō i te mau mea rahi rahi, e tae ra 'ā toku manava i te mahana o te hau. E tāpū fāito toku here i te mau mea maha, e tāpū hō i toku hau nō te mau mea e aore ra te huru.
E aha tāʻu e rave i tēia mahana?
I teie mahana, e aore e ite i te mau mea e here ai te manava. E 'ā toku aō, e mā'ai toku pūpā, e māuiui toku hau nō te mau mea rahi rahi. E hauhia toku aō i te aore e hauhia, e pē te aUa nō te ta'ata tāpū.
Not to value and employ men of superior ability is the way to keep the people from rivalry among themselves; not to prize articles which are difficult to procure is the way to keep them from becoming thieves; not to show them what is likely to excite their desires is the way to keep their minds from disorder. Therefore the sage, in the exercise of his government, empties their minds, fills their bellies, weakens their wills, and strengthens their bones.
AI Modern
Eere ia ite i te mau tamate o te fenua, e aore e reira te feia e pure, e aore hō e reira te taeae; eere ia hōhonu i te mau ravea manaō moni, e aore e reira te feia e hau i te rōvī; eere ia ite i te mau mea e here ai te mauri o te ta'ata, e aore e reira te mau aō e ho'i i te tarava. No reira, te huru o te ta'ata parataitai: e tāpō ia i te mau aō o te ta'ata, e tōmā ia i te pūpā, e māuiui ia i te mau hau o te manava, e roa ia i te mau i'oa. E tāpū fāito te mau ta'ata i te mau mea e itehia ra, i te mau mea e herehia ra; e tāpū hō te mau ta'ata pa'ari ia ha'apae i te mau mea e aore ra te huru. I te hauhia o te aore e hauhia, e aore te mea e aore i te reira.
Toʻu Manaʻo
What does this chapter inspire in you? How will you apply it?